Vestea buna: esti ca un pestisor inotand in propriile ganduri.

Ai observat cumva cat de grozav se descurca mintea ta la rezolvarea problemelor? Sau la anticiparea (imaginarea) pericolelor? E fantastic cate scenarii pe minut poti genera, nu-i asa? Chestiile astea pe care le faci cu mintea iti ofera intr-adevar un avantaj, sarcina mintii tale fiind aceea de a te apara de pericole. Si face chestia asta de aprox. 100.000 de mii de ani. Pe de alta parte, nu-i asa sunt seri cand ai vrea sa dormi, dar nu te lasa gandurile. Stiu. Si mie mi se intampla. Fie ca ne place sau nu, in mintea noastra se afla “o masinarie de cuvinte”, generate continuu, legate arbitrar intre ele.

Este imposinil deci sa te opresti din a gandi. Cand incercam in mod intentionat sa nu ne mai gandim, generam gandul “nu ar trebui sa mai gandesc”, dupa care vom incerca sa il urmarim. Un nou gand ne apare. Mintea “rade de noi”. Ce relatie poti cultiva  cu gandurile tale ?

Una  observare voluntara. Asa cum uneori observi ca respiri, sau ca lipesti, asa poti invata sa observi ganduri. Ele, dragele, sunt precum apa in care inoata pestii. Ei nu stiu ca se afla in apa. De obicei suntem atat de cufundati in ele, incat nu le mai constientizam prezenta, iar inotul, uneori greoi in propriile ganduri, devine starea noastra naturala.

Dar, nu poti scoate pestele din apa si sa te astepti sa traiasca precum un peste, zice inteleptul. Dar daca “pestii” devin constienti de apa, ce s-ar intampla? Ar putea fi mai usor, uneori.

De ce ai face asta?  Ca sa dormi sau ca sa te bucuri din lucrurile din prezent: de respiratie,  culori, gustul unui mar sau blana pufoasa a pisicii. Inveti sa cultivi o noua relatie cu gandurile tale pentru a te bucura de lucrurile importante din viata ta.

Comments are closed.